Afecțiunile corneei
Ce este corneea?
Corneea este stratul transparent curbat situat în partea din față a ochiului. Ea are rolul de a focaliza lumina și de a proteja ochiul de factorii externi, jucând un rol esențial în funcția vizuală.
Care sunt metodele de examinare a corneei?
O persoană care nu este oftalmolog poate evalua transparența corneei, luminozitatea suprafeței, leziunile corneene și sensibilitatea corneei cu ajutorul unui tampon de bumbac și a unei surse de lumină locală. Oftalmologii utilizează anumite dispozitive pentru a evalua morfologia și funcția corneei:
- Biomicroscopie: Este utilă pentru examinarea binoculară a corneei și a altor structuri ale segmentului anterior. Raze de lumină de diferite grosimi sunt trimise din unghiuri diferite, permițând mărirea lămpii cu fantă și examinarea corneei. Este cea mai utilizată metodă de examinare.
- Keratometrie: Este măsurarea puterii de refracție a corneei. Se utilizează înainte de implantarea lentilelor de contact și a lentilelor intraoculare.
- Topografie: Este utilizată în analiza topografică a suprafeței anterioare a corneei.
- Pahimetrie: Este măsurarea grosimii corneei.
- Microscopie speculară: Arată numărul și structura celulelor endoteliale.
- Estesiometrie: Este utilă pentru evaluarea sensibilității corneei.
- Examinarea corneei prin colorare: Defectele de pe suprafața corneei pot fi observate cu o soluție de „fluoresceină și roz bengal”.
Zgârieturi corneene
Zgârieturile corneene pot apărea din mai multe motive. Factori precum impactul, purtarea prelungită a lentilelor de contact, nepurta lor în timpul somnului și presiunea excesivă asupra ochiului afectează negativ stratul cornean. Aceste efecte se manifestă prin simptome precum senzație de arsură, înțepături și sensibilitate crescută a ochilor. Dacă apar aceste simptome, se recomandă un examen oftalmologic.
Subțierea corneei
Subțierea corneei este o afecțiune în care grosimea normală a corneei este redusă. Această afecțiune este adesea asociată cu o boală a ochiului cunoscută sub numele de keratoconus.
Keratoconusul este o afecțiune în care are loc subțierea corneei, în special în partea centrală superioară. În acest caz, corneea își pierde forma sferică și capătă o formă mai ascuțită. Subțierea corneei împiedică focalizarea luminii pe ochi și provoacă vedere încețoșată.
Keratoconusul apare de obicei la persoanele cu vârste cuprinse între 10 și 25 de ani și este asociat cu diverși factori, cum ar fi factorii genetici sau alergiile. Simptomele subțierii corneei includ vedere încețoșată, sensibilitate crescută la lumină, senzație de zgârietură în ochi și ochelari sau lentile care nu se potrivesc bine.
Subțierea corneei este o afecțiune oculară care trece adesea neobservată. Cu toate acestea, în cazurile avansate, pot apărea următoarele simptome:
- Vedere încețoșată sau alterată: subțierea corneei face ca lumina să nu se focalizeze corect pe ochi, ceea ce poate duce la vedere slabă.
- Sensibilitate la lumină: Sensibilitatea crescută la lumină sau durerea oculară reprezintă un alt semn al subțierii corneei.
- Senzație de zgârietură în ochi: O senzație de zgârietură sau tăietură în ochi este un alt simptom al subțierii corneei.
- Dureri de cap: Persoanele cu subțierea corneei pot avea dureri de cap.
- Modificări ale ochelarilor sau lentilelor de contact: Pe măsură ce subțierea corneei progresează, ochelarii sau lentilele de contact s-ar putea să nu se potrivească corespunzător.
Simptomele subțierii corneei pot varia în funcție de viteza de progresie și de gravitatea bolii. În cazul subțierii corneei, diagnosticul precoce este foarte important pentru succesul tratamentului
Ruperea corneei
O ruptură a corneei este o leziune a ochiului cauzată de o ruptură sau o tăietură la suprafața corneei. Simptome ale rupturii corneei:
- Durere: O ruptură a corneei provoacă de obicei durere. Durerea oculară poate fi severă și se poate agrava la mișcările ochiului.
- Lacrimare: O ruptură a corneei poate provoca lacrimare. Lacrimarea ochiului este un mecanism de apărare pentru a elimina obiectele care afectează suprafața ochiului.
- Roșeață oculară: O ruptură a corneei poate provoca roșeață la nivelul ochilor. Roșeața este un semn de inflamație la nivelul ochiului.
- Sensibilitate la lumină: Persoanele cu rupturi ale corneei pot fi sensibile la lumină. Acest lucru înseamnă că lumina care pătrunde în ochi poate provoca mai multă durere.
- Vedere încețoșată: Persoanele cu o ruptură corneană pot avea vedere încețoșată. Aceasta înseamnă că corneea nu poate focaliza corect.
Dacă bănuiți o ruptură corneană, trebuie să contactați imediat un oftalmolog.
Despre chirurgia corneei
Chirurgia corneei se efectuează pentru a restabili claritatea vederii, afectată din diverse motive. Aceste cauze pot include afecțiuni precum leziuni corneene, pete corneene, ulcere corneene, protruzie corneană și keratoconus.
Chirurgia corneei poate fi efectuată folosind diverse metode. Acestea includ metode precum LASIK, PRK, LASEK, chirurgia corneei cu laser femtosecundă și implantarea de lentile intraoculare. Metoda care va fi utilizată se decide în funcție de structura corneei pacientului și de obiectivele operației.
După operația corneană, pacientul are o bandă pe ochi timp de câteva zile. Perioada de recuperare după operație poate varia de la o persoană la alta, dar de obicei durează de la câteva zile la câteva săptămâni. Simptomele postoperatorii, cum ar fi durerea, disconfortul, sensibilitatea la lumină și vederea încețoșată, sunt normale.
Chirurgia corneană poate fi o procedură riscantă și, ca orice procedură chirurgicală, prezintă anumite riscuri. Aceste riscuri includ infecții, pierderea vederii, modificări ale formei corneei și scăderea acuității vizuale. Cu toate acestea, atunci când este efectuată corect, chirurgia corneană poate fi o metodă foarte eficientă de corectare a problemelor de vedere la pacienți.
Întrebări frecvente
Se regenerează corneea?
Spre deosebire de multe alte țesuturi, corneea este un țesut capabil de auto-regenerare. Celulele corneene sunt formate dintr-un strat de țesut numit stroma corneană, care se află sub stratul epitelial, care, la rândul său, se reînnoiește constant.
Stroma corneană este compusă din fibrile de colagen și celule. Această structură ajută celulele corneene să se regenereze în mod natural. Când celulele corneene sunt deteriorate sau bolnave, ele sunt stimulate de proteinele produse de stroma corneană și de factorii de creștere, iar regenerarea celulară începe.
Cu toate acestea, atunci când corneea este deteriorată sau bolnavă, aceasta nu se poate recupera complet. În unele cazuri, în funcție de amploarea și tipul leziunii corneei, procesul de auto-regenerare poate fi insuficient. Prin urmare, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru anumite afecțiuni și leziuni ale corneei.
Astfel, corneea se poate regenera, dar această capacitate poate fi limitată în funcție de gradul și tipul leziunii corneei.
Ce este reflexul cornean?
Reflexul cornean este un test utilizat de oftalmologi și neurologi. Acest test se efectuează pentru a evalua sensibilitatea corneei unei persoane (stratul exterior al ochiului). Corneea este stratul transparent cel mai exterior al ochiului și stratul protector care înconjoară ochiul.
Un test al reflexului cornean este efectuat de un medic prin atingerea corneei de sub pleoapă cu un tampon de bumbac sau un tampon steril. Această atingere determină contracția mușchilor oculari pentru o perioadă scurtă de timp. Această contracție se numește „reflexul cornean”.
Reflexul cornean ar trebui să fie prezent în mod normal la ambii ochi. Acest test poate fi utilizat și pentru a evalua funcția cerebrală a unei persoane și starea de sănătate a sistemului său nervos. Reflexul cornean poate fi utilizat în special la persoanele cu tulburări neurologice și leziuni cerebrale traumatice.
Cât de groasă ar trebui să fie corneea?
Grosimea corneei poate varia de la o persoană la alta și este de obicei între 0,5 și 0,6 mm. Cu toate acestea, la unele persoane, grosimea corneei poate fi mai mică sau mai mare. Grosimea corneei este importantă la măsurarea presiunii intraoculare, deoarece aceasta poate afecta măsurarea presiunii intraoculare.
Presiunea intraoculară este presiunea lichidului din interiorul ochiului și este importantă pentru sănătatea ochilor. Presiunea intraoculară ridicată poate afecta nervii optici și poate provoca pierderea vederii. Măsurarea presiunii intraoculare se face ținând cont de grosimea corneei. Prin urmare, grosimea corneei este importantă pentru măsurarea precisă a presiunii intraoculare.
Grosimea corneei este de obicei măsurată de un oftalmolog folosind un micrometru. Această măsurătoare reprezintă o informație importantă pentru sănătatea ochilor, iar oftalmologii pot lua decizii importante pentru diagnosticarea și tratarea bolilor prin evaluarea grosimii corneei.
Ce se întâmplă când corneea este afectată?
Dacă corneea este afectată, pot apărea pierderea vederii și alte probleme oculare. Corneea este una dintre cele mai importante părți ale ochiului și formează învelișul exterior al ochiului. Deoarece corneea este un strat transparent, lumina provenită de la o parte importantă a ochiului trece prin ea și asigură o vedere clară. Dacă corneea este afectată, transmisia luminii poate fi afectată și poate apărea pierderea vederii.
Leziunile corneene pot fi cauzate de numeroase motive. Acestea includ infecții, leziuni, arsuri, boli sau complicații postoperatorii. Semnele leziunilor corneene pot include roșeața ochilor, durere, vedere încețoșată, sensibilitate la lumină, senzația de corp străin în ochi, lăcrimare, umflarea pleoapelor și dureri de cap.
Când corneea este afectată, opțiunile de tratament pot varia în funcție de gravitatea și cauza leziunii corneene. În unele cazuri, corneea se poate regenera, iar leziunea se vindecă de la sine. Cu toate acestea, în alte cazuri, este necesar un tratament. Opțiunile de tratament pot include medicamente, ochelari, lentile de contact, transplant de cornee sau intervenție chirurgicală la nivelul corneei. Diagnosticul și tratamentul precoce pot preveni progresia leziunii corneene și sunt importante pentru sănătatea ochilor.
Ochii uscați
Ce este sindromul ochiului uscat?
Sindromul ochiului uscat este o afecțiune în care ochii nu pot asigura o hidratare adecvată. Lacrimile formează un film la suprafața ochilor, menținându-i umezi și contribuind la protejarea lor împotriva factorilor externi. Din cauza unei modificări sau a unei reduceri a compoziției lacrimilor, echilibrul hidric al ochilor poate fi perturbat, putând apărea o senzație de uscăciune oculară. Frecvența clipirii este foarte importantă pentru îmbunătățirea calității lacrimilor. Din acest motiv, atunci când utilizați un computer sau citiți pentru o perioadă îndelungată, frecvența clipirii trebuie menținută într-un mod controlat. În acest sens, se recomandă odihnirea ochilor la anumite intervale în timpul muncii prelungite.
Ochiul uscat netratat poate avea consecințe grave asupra sănătății ochilor, de aceea este important să urmați metodele de tratament recomandate de oftalmologul dumneavoastră pentru a vă proteja sănătatea ochilor.
Cea mai frecventă cauză a ochilor uscați este scăderea producției de lacrimi odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, există și alți factori care provoacă ochi uscați:
- Probleme ale pleoapelor
- Inflamația sau infecția ochilor
- Anumite medicamente, cum ar fi medicamentele pentru presiunea oculară
- Utilizarea lentilelor de contact
- Factori de mediu, cum ar fi aerul condiționat, încălzirea, fumul de țigară, vântul sau aerul uscat
- Munca prelungită la computer sau la alte dispozitive
Care sunt simptomele ochilor uscați?
Simptomele ochilor uscați pot include:
- Senzație de arsură, înțepături sau disconfort la nivelul ochilor
- Roșeață a ochilor
- Vedere încețoșată
- Senzație de lipici pe pleoape sau secreții din ochi
- Mâncărime sau senzație de arsură la nivelul ochilor
Tratamentul ochilor uscați poate varia în funcție de factorii care îi provoacă. Tratamentul poate include o varietate de opțiuni, cum ar fi picături oftalmice, creme oftalmice, produse oftalmice și lentile de contact. Oftalmologul dumneavoastră va selecta tratamentul cel mai potrivit pentru dumneavoastră.
Care sunt cauzele ochilor uscați?
Ochii uscați pot fi cauzați atât de factori legați de pacient, cât și de factori de mediu. Petrecerea unor ore îndelungate în fața ecranelor, cum ar fi computerele, sau utilizarea incorectă a lentilelor de contact sunt cauze frecvente ale ochilor uscați.
În plus, unele boli reumatice pot predispune la ochi uscați. Medicamentele utilizate de pacient pentru tratarea bolilor existente pot provoca, de asemenea, ochi uscați.
Medicamentele hormonale utilizate pentru tulburările hormonale, în special la femeile aflate în postmenopauză, medicamentele antisistemice și medicamentele pentru depresie, care au fost utilizate pe scară largă în ultimii ani, se numără printre cauzele frecvente ale ochilor uscați în prezent.
Motivele care pot fi atribuite factorilor de mediu sunt faptul că mediul de lucru nu este suficient de umed și că activitatea se desfășoară într-o lumină foarte puternică.
Cum se tratează ochiul uscat?
Tratamentul ochiului uscat poate varia în funcție de factorii care îl provoacă. Oftalmologul dumneavoastră vă va evalua simptomele de ochi uscat și vă va recomanda cele mai potrivite opțiuni de tratament. Tratamentul ochiului uscat poate fi unul dintre următoarele sau o combinație a acestora:
- Picături de lacrimi artificiale: Oftalmologul dumneavoastră vă va recomanda picături de ochi pe care le puteți utiliza. Picăturile de ochi ajută la hidratarea ochilor și la ameliorarea simptomelor ochiului uscat. Unele picături de lacrimi artificiale pot conține medicamente pentru a reduce inflamația de la suprafața ochiului.
- Unguent oftalmic: Oftalmologul dumneavoastră vă poate recomanda unguente oftalmice pe care le puteți utiliza. Unguentul oftalmic ajută la hidratarea ochilor și îi menține umezi pe tot parcursul nopții.
- Tratamentul pleoapelor: Problemele pleoapelor care cauzează ochi uscați trebuie, de asemenea, tratate. Oftalmologul dumneavoastră vă poate recomanda proceduri precum curățarea pleoapelor sau comprese calde.
- Medicamente: Oftalmologul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente dacă aveți inflamație sau o altă afecțiune care provoacă ochi uscați.
- Tratament cu lentile de contact. Ochii uscați sunt mai frecvenți la purtătorii de lentile de contact. Oftalmologul dumneavoastră vă va recomanda lentilele de contact potrivite pentru ochii dumneavoastră și vă va oferi instrucțiuni privind modul de curățare și îngrijire a lentilelor.
- Măsuri de precauție pe care le puteți lua acasă: Există câteva măsuri de precauție pe care le puteți lua acasă pentru a ajuta la prevenirea sau reducerea ochilor uscați. Acestea pot include odihnirea ochilor frecvent în timp ce lucrați la computer și la alte dispozitive, utilizarea unui umidificator pentru a vă menține ochii umezi, evitarea utilizării aparatelor de aer condiționat sau a încălzitoarelor și purtarea ochelarilor de soare pentru a vă proteja ochii.
Oftalmologul dumneavoastră va selecta tratamentul cel mai potrivit pentru dumneavoastră. Tratamentul ochilor uscați poate dura mult timp și poate necesita controale regulate, în funcție de gravitatea simptomelor și de factorii care cauzează uscarea ochilor.
Conjunctiva
Ce este conjunctivita?
Conjunctiva este o membrană subțire și transparentă care acoperă interiorul pleoapelor și partea albă a ochilor (sclera). Inflamația acestei membrane subțiri și transparente se numește „conjunctivită”. Conjunctivita face ca vasele de sânge să se dilate și să devină mai vizibile, ceea ce face ca ochii să pară roșii. Poate apărea la unul sau la ambii ochi.
Care sunt simptomele conjunctivitei?
- Lacrimare excesivă
- Durere la nivelul ochiului
- Mâncărime la nivelul ochiului
- Secreție excesivă din ochi
- Cruste pe gene dimineața
Care sunt cauzele conjunctivitei?
- Infecții (virale și bacteriene)
- Alergii
- Factori de mediu
Care este metoda de tratament a conjunctivitei?
Pot fi recomandate picături oftalmice prescrise de oftalmolog pentru a ajuta la drenaj sau pentru a minimiza disconfortul. Tratamentul antibiotic corect și administrat la timp este important pentru ca tratamentul să aibă loc. Conjunctivita infecțioasă bacteriană sau virală devine foarte contagioasă în timpul secreției oculare.
Tumori conjunctivale și tipuri
Incidența sa este de 1 la fiecare 2.500 de persoane. Tumorile benigne sunt de trei ori mai frecvente decât cele maligne. Motivul pentru care tumorile corneene și conjunctivale sunt evaluate împreună este că aceste tipuri de tumori afectează adesea ambele țesuturi simultan. Multe tumori pot afecta și pleoapa, datorită proximității lor față de marginea pleoapei.
Tumori:
- Chisturi: Acestea sunt chisturi cu aspect limpede care provin din țesutul conjunctival.
- Papilom: Sunt tumori cu mai multe părți care se dezvoltă din cauza virusului papilomului uman (verucă) cu pedicul sau sesil.
- Neoplazie intracelulară conjunctivală: Este un cancer intra-țesut care arată ca o conopidă, o placă albă sau gelatină.
- Carcinom cornean: sunt tumori albe, asemănătoare unei plăci, ridicate, situate în limbus, la intersecția dintre cornee și conjunctivă.
- Nev de origine melanocitară, melanocitoză și melanom: poate fi de culoare maro închis sau deschis în diferite zone. Este important de menționat că intensitatea culorii crește odată cu vârsta.
- Hiperplazie limfoidă și limfoame
- Dermoid epibulbar sau dermolipom: Sunt formațiuni albe, proeminente și în formă de cupolă la nivelul limbusului, unde corneea și conjunctiva se întâlnesc. De obicei, se află în jumătatea inferioară a ochiului.
Tratamentul este de obicei chirurgical. Pentru a preveni recidivele după operație, poate fi necesar să se aplice diferite medicamente în zona din care a fost îndepărtată tumora în timpul intervenției chirurgicale și să se utilizeze picături speciale după operație.
Keratita
Ce este keratita?
Inflamația corneei se numește keratită. Există mai multe tipuri și cauze. Diagnosticul precoce al bolii este foarte important pentru tratament.
Cum apare keratita?
Keratita este o afecțiune oculară gravă care rezultă din inflamația stratului cornos, situat în partea din față a ochiului. Corpurile străine din ochi, utilizarea incorectă a lentilelor de contact, canalele lacrimale blocate și afecțiunile alergice ale ochilor pot provoca keratită.
Care sunt simptomele keratitei?
- Roșeață la nivelul ochilor
- Vedere încețoșată
- Senzație de arsură
- Durere în jurul ochilor
- Secreții din ochi
- Lacrimare
Ce este keratita herpetică?
Keratita herpetică afectează stratul exterior transparent al ochiului, numit cornee. Când virusul infectează corneea, apar simptome precum roșeață, durere, sensibilitate oculară, lăcrimare, vedere încețoșată și sensibilitate la lumină. În cazurile avansate, se pot forma ulcere (răni) sau cicatrici pe cornee. Această afecțiune poate duce la consecințe grave, cum ar fi probleme de vedere și pierderea vederii, dacă nu este tratată.
Din aceste motive, este important să consultați un oftalmolog pentru a vă proteja sănătatea ochilor. Cu un diagnostic precoce, un tratament adecvat și o monitorizare regulată, keratita herpetică poate fi ținută sub control și, în majoritatea cazurilor, riscul de pierdere a vederii poate fi redus.
Tratamentul keratitei
Tratamentul keratitei se bazează pe identificarea cauzei care stă la baza acesteia și pe elaborarea unui plan de tratament adecvat. Printre metodele de tratament aplicate pacienților cu keratită după diagnosticare se numără:
- Picături sau unguente oftalmice
- Încetarea utilizării lentilelor de contact, dacă este cazul.
- Intervenție chirurgicală
Tratamentul keratitei are de obicei succes cu un diagnostic precoce și un tratament adecvat. Din acest motiv, se recomandă un examen oftalmologic la debutul bolii.
Întrebări frecvente
Keratita dispare de la sine?
Keratita este, de obicei, o boală care nu dispare de la sine. Cauza principală și factorii care determină inflamația corneei joacă un rol activ în stabilirea tratamentului.
Cauzele principale pot include infecții bacteriene, virale sau fungice, traume, purtarea lentilelor de contact, ochi uscați, probleme ale sistemului imunitar și alți factori.
Keratita poate fi ținută sub control prin diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat. Respectarea planului de tratament recomandat de oftalmologul dumneavoastră după diagnosticare va contribui la accelerarea procesului de vindecare.
Keratita recidivează?
Chiar dacă keratita este tratată, în unele cazuri poate reapărea, la fel ca alte afecțiuni ale corneei.
Cu toate acestea, puteți lua măsuri de precauție pentru a preveni reapariția ei:
- Mențineți igiena ochilor: Puteți reduce riscul de infecție spălându-vă frecvent pe mâini și păstrându-le curate înainte de a vă atinge ochii.
- Utilizarea corectă a lentilelor de contact: Utilizarea igienică, curățarea și dezinfectarea lentilelor sunt esențiale. Ar trebui să urmați recomandările medicului dumneavoastră privind lentilele.
- Tratamentul ochiului uscat: Dacă aveți simptome de ochi uscat, ar trebui să utilizați regulat picăturile de ochi recomandate de medicul dumneavoastră.
- Întărirea sistemului imunitar: Un stil de viață sănătos, adică o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, somn adecvat și evitarea stresului, susține sistemul dumneavoastră imunitar.
Cel mai important pas pentru a preveni reapariția keratitei este efectuarea de controale oftalmologice regulate. Oftalmologul dumneavoastră vă poate monitoriza starea, evalua factorii de risc și vă poate recomanda măsurile adecvate.
Transplantul de cornee
Ce este transplantul de cornee?
Corneea este stratul transparent și bombat al ochiului, situat în partea din față a ochiului, care are rolul de a focaliza lumina și de a proteja ochiul de factorii externi, joacă un rol major în funcția vizuală și este cea mai importantă lentilă refractivă a ochiului. Transparența corneei poate fi afectată de numeroase afecțiuni. Aceste afecțiuni pot fi congenitale, genetice sau de origine microbiană. Dacă vederea este foarte slabă în stadiul final al keratoconusului și pacientul nu poate beneficia de lentile de contact sau inele intracorneene, opțiunea de tratament este transplantul de cornee.
Unele boli, cum ar fi keratoconusul, pot modifica forma corneei și pot face necesar transplantul de cornee.
Despre transplantul de cornee
Transplantul de cornee este înlocuirea țesutului bolnav cu țesut sănătos de la un donator în cazul bolilor în care forma sau transparența corneei este afectată. Din punct de vedere medical, este cunoscut sub denumirea de keratoplastie. Cele mai frecvente afecțiuni sunt keratoconusul, edemul cornean, ulcerele microbiene ale corneei sau petele (opacitățile) rezultate din accidente, leziuni și pete corneene ereditare. În trecut, indiferent de cauza afecțiunii, țesutul cornean pe toată grosimea (keratoplastie penetrantă) era înlocuit în toate transplanturile de cornee. Această procedură prezenta complicații precum infecții severe, respingerea țesutului transplantat și incapacitatea de a vedea din cauza astigmatismului neregulat.
În prezent, transplanturile de cornee se efectuează pentru orice strat al corneei afectat de boală în țesutul cornean. Tehnicile de transplant variază în funcție de starea celulelor endoteliale, care se află în stratul cel mai interior al țesutului cornean și mențin transparența corneei. Transplanturile de cornee în care stratul anterior al corneei este înlocuit se numesc keratoplastie lamelară anterioară (DALK), iar transplanturile de cornee în care endoteliul este înlocuit (DSAEK, DMEK). În țările dezvoltate, cum ar fi America, peste 50% din transplanturile de cornee sunt efectuate cu aceste metode noi.
La Dünyagöz, transplanturile corneene avansate, precum DALK, DSAEK sau DMEK, sunt efectuate în mod curent, în funcție de afecțiunea corneană a pacientului. În acest fel, pacienții din țara noastră și din diferite țări ale lumii își recâștigă vederea datorită acestor noi tehnici de transplant cornean. Transplanturile corneene clasice de grosime totală sunt aplicate acum la foarte puțini pacienți, doar în cazuri de necesitate.
În cazul keratoconusului și al leziunilor corneene în care endoteliul este intact, în keratoplastia lamelară anterioară numită DALK, se înlocuiește partea anterioară a corneei cu o grosime de 85-90%. În acest tip de transplant de cornee, probabilitatea de respingere a țesutului donator este mult redusă sau aproape eliminată. Șansa de supraviețuire a țesutului devine egală cu cea a ochiului sănătos al pacientului.
Transplantul de celule endoteliale fără sutură se realizează printr-o mică incizie numită DSAEK sau DMEK la ochii cu edem cornean sau la ochii cu endoteliu insuficient, la care transplantul cornean anterior a fost respins. În acest tip de transplant cornean, pacienții își pot relua viața normală în câteva săptămâni. Spre deosebire de transplanturile convenționale, pacienții nu așteaptă un an pentru vindecarea plăgii și îndepărtarea suturilor. La acești pacienți, dioptriile nu se modifică și nu apare astigmatismul după transplantul de cornee.
Corneele pacientului și ale donatorului pot fi tăiate în forme planificate cu un laser femtosecundă, în loc de lame de trepan. Transplanturile de cornee tăiate cu laser femtosecundă duc la un astigmatism mai redus, iar pacienții pot vedea mai bine.
Care este nivelul vederii după transplantul de cornee?
Transplantul de cornee este o procedură chirurgicală utilizată atunci când corneea este deteriorată sau bolnavă. După un transplant de cornee, vederea se poate modifica în funcție de mulți factori. Rezultatele pot fi influențate de anumiți factori, inclusiv starea corneei înainte de procedură, starea generală de sănătate a pacientului și perioada de recuperare completă după operație.
Vederea după transplantul de cornee este, în general, bună, iar mulți pacienți se bucură de o vedere îmbunătățită după procedură. Cu toate acestea, obținerea unei vederi complet normale nu este întotdeauna garantată. În unele cazuri, claritatea vederii poate rămâne slabă sau pot fi necesare dispozitive de corecție a vederii, cum ar fi ochelarii sau lentilele de contact.
Vederea poate varia în funcție de scopul transplantului de cornee, de tehnicile utilizate și de circumstanțele individuale ale pacientului. De exemplu, în anumite afecțiuni, cum ar fi leziunile superficiale ale corneei sau keratoconusul, este mai probabil să vă îmbunătățiți vederea după un transplant de cornee. Cu toate acestea, în cazul unor afecțiuni corneene mai grave sau al altor complicații, restabilirea vederii poate fi dificilă.
Prin urmare, nivelul vederii după transplantul de cornee poate fi diferit pentru fiecare pacient. Chirurgul dumneavoastră vă poate oferi informații mai precise, deoarece rezultatele previzionate variază de la pacient la pacient.
Procesul de recuperare după un transplant de cornee
Procesul de recuperare după un transplant de cornee poate varia în funcție de starea de sănătate a pacientului, de tipul intervenției chirurgicale și de modul în care se vindecă corneea. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, corneea transplantată este acceptată de organism, iar vederea pacientului se îmbunătățește.
Ce trebuie luat în considerare după un transplant de cornee
Transplantul de cornee este o procedură chirurgicală de succes la nivel mondial și poate ajuta mulți pacienți cu pierderea vederii. Cu toate acestea, acesta prezintă întotdeauna riscuri și poate avea efecte secundare grave. Prin urmare, dacă luați în considerare o procedură precum transplantul de cornee, ar trebui să discutați cu oftalmologul dumneavoastră pentru a afla mai multe despre riscuri și beneficii.
Prețuri pentru transplantul de cornee
Pentru a afla mai multe despre prețurile pentru transplantul de cornee, puteți face clic pe linkul de mai jos și completați formularul. Reprezentanții serviciului nostru de relații cu clienții vă vor contacta în scurt timp cu detalii suplimentare.
Alte afecțiuni ale corneei
Infecții ale corneei
Cele mai frecvente cauze ale infecțiilor corneene sunt utilizarea lentilelor de contact, keratita herpetică provocată de virusul herpes și keratita fungică apărută în urma unor leziuni vegetative. Roșeața ochiului care apare în timpul purtării lentilelor de contact poate fi primul semn al unei infecții. Utilizarea lentilelor trebuie întreruptă, cu excepția cazului în care medicul recomandă altfel. Multe infecții bacteriene și parazitare pot provoca ulcere corneene suficient de grave încât să cauzeze leziuni permanente ale vederii sau chiar pierderea ochiului la purtătorii de lentile de contact.
Keratita herpetică este cea mai frecventă cauză a infecțiilor corneene și a opacităților corneene asociate la adulții care trăiesc în țările dezvoltate. Keratita fungică este, de asemenea, frecvent observată în cazul leziunilor vegetative în zonele rurale și la muncitori.
Infecțiile corneene sunt boli grave care pun în pericol vederea. Diagnosticul precoce și tratamentul corect sunt de o importanță majoră în prevenirea pierderii permanente a vederii.
Ce sunt opacitățile corneene?
Cea mai frecventă cauză o reprezintă cicatricile care se dezvoltă după infecții corneene. Una dintre principalele cauze ale distrofiilor corneene ereditare o reprezintă petele care se dezvoltă ca urmare a acumulării de substanțe în țesutul cornean. Aceasta apare în principal ca urmare a căsătoriilor consangvine. Dacă există pierdere permanentă a vederii, tratamentul este transplantul de cornee.
Ce este edemul cornean?
Transparența țesutului cornean este asigurată de celulele endoteliale de pe suprafața interioară a corneei, care acționează ca o pompă. O scădere a numărului acestor celule sub o anumită valoare provoacă vedere încețoșată la nivelul corneei și edem cornean. Una dintre aceste cauze este operația de cataractă. În special efectuarea operațiilor de cataractă în condiții în care nu se asigură un timp chirurgical adecvat favorizează apariția acestei afecțiuni. Rar, edemul cornean ereditar se poate dezvolta din cauza deficienței celulelor endoteliale la copii și adulți. Tratamentul său este posibil prin transplantul de cornee. În trecut, întregul țesut cornean era înlocuit în astfel de ochi. Astăzi, se efectuează transplanturi de cornee endoteliale fără sutură, în care se înlocuiește doar țesutul pacientului.
Ce sunt arsurile chimice și cum apar?
În prezent, multe produse de curățare a suprafețelor și substanțe chimice utilizate în gospodării și în industrie provoacă leziuni foarte grave la nivelul corneei și al suprafeței oculare. Dintre acestea, substanțele alcaline precum acidul clorhidric, produsele pentru desfundarea canalizărilor și varul viu sunt foarte periculoase.
Cum se efectuează tratamentul arsurilor chimice?
Atunci când se produce o leziune, ochiul trebuie spălat cu multă apă curată și trebuie consultată o clinică oftalmologică din apropiere. Pot fi necesare medicamente, acoperirea suprafeței ochiului cu țesuturi speciale, transplantul de celule stem și, în cazuri mai avansate, transplantul de cornee.